The Office în zilele noastre

I.

Dwight îi anunță pe colegii lui că vrea să-și plătească impozitele în monede de zece bani, în semn de protest față de ultimele majorări.

-Asta înseamnă că trebuie să plătești și taxa pe metal, îi spune Jim.

-Ce taxă pe metal? Nu există nicio taxă pe metal.

-Cum să nu? E taxa pe care o au de plătit toți cei care intră cu metal în incinta Trezoreriei sau a unei agenții ANAF.

-Dar e absurd.

-Chiar dacă nu ești de acord cu ea, tot trebuie să o plătești.

-Nici măcar nu cred că există așa ceva. Sunt sigur că-i doar una dintre farsele tale.

-Citește și tu pe internet, îi răspunde Jim. Dacă minte presa, atunci te mint și eu pe tine.

Dwight deschide linkul trimis de Jim, ca să se convingă singur.

cut to:

Jim, vorbind singur la cameră: Am un prieten care lucrează pentru o publicație suveranistă. Site-ul e oricum plin de fake news-uri, așa că l-am rugat să strecoare și o știre despre un impozit nou: impozitul pe metal. Îmi făceam griji că săracul de el o să-și piardă jobul din cauza mea, dar știți ce? Chiar a fost felicitat de șefi. Știrea lui despre noul impozit a strâns un număr record de comentarii care conțin cuvântul ”mucușor”.

Dwight tocmai a citit știrea și a rămas cu gura căscată. Nu-i vine să creadă, Jim avea dreptate. Se repliază, însă, rapid și anunță că o să plătească și impozitul pe metal în monede.

A doua zi dimineață, merge la ANAF cu trei saci de gunoi plini de monede. Atunci când se întoarce la birou, merge ținându-se de mijloc și urlând că are dureri groaznice de spate. După ce se prăbușește în scaun, toată lumea se adună în jurul lui. Dwight le povestește ce s-a întâmplat: casieria de la ANAF a fost mutată de pe o zi pe alta la etajul 4, iar o funcționară care în ziua precedentă numărase ore în șir monedele altui cetățean nemulțumit a avut grijă să se defecteze liftul.

-Dar am ținut oricum să plătesc în monede, a povestit Dwight. Așa că am cărat pe scări aproape 20 de kilograme de metal.

-20 de kilograme?!

-Da, Jim. Aveam bani la mine și pentru impozitul pe metal. Pe care i-am cărat și la coborâre, pentru că, aparent, impozitul ăla nu există. Probabil că l-au scos acum, de frica protestelor.

foto: Ioana Ichim

II.

Michael îi cheamă pe toți angajații în sala de ședințe și îi întreabă dacă au bani cash la ei. Le spune să scoată toate bancnotele și monedele, oricât de mici, pe care le au în buzunar și le strânge pe toate într-o pălărie.

-Vrei să-ți dăm banii noștri? întreabă Andy, nedumerit.

-Da. Toți pe care-i aveți. Nu e normal ca banii să stea degeaba. Într-o economie sănătoasă, banii trebuie să circule, să lucreze, să producă profit pentru toată lumea.

Jim pune doar câteva monede de 50 de bani, dar Dwight își golește în pălăria lui Michael portofelul plin cu hârtii de un milion, după care se ridică și dă să iasă.

-Mai am niște bani în geacă.

-Foarte bine, aduceți tot!

După ce toată lumea a pus, Michael se uită mulțumit la teancul de bani, iar apoi se întoarce spre recepționeră.

-Pam, ia banii ăștia și dă o fugă până la Mega. Cumpără de ei ce vrei tu, important e să-i cheltui pe toți.

Lumea din sala de ședințe începe să protesteze. Michael încearcă să calmeze spiritele.

-Știu că pare ciudat, dar voi nu înțelegeți cum funcționează economia. Important e ca banii să nu stea pe loc. Banii pe care voi îi țineți în buzunar sunt în afara circuitului economic, ceea ce nu e normal. Lăsați banii să lucreze.

-Dar Michael, banii ăia erau pentru instalator, protestează Phyllis cu o voce stinsă. Îmi curge chiuveta din baie și vine un om diseară să-mi schimbe niște robineți.

-E abia 11 jumate. Până diseară mai e. Faci alți bani.

-Când? De unde?

-Dacă banii circulă, se-ntorc la tine. Până acum nu s-au întors pentru că nu i-ai lăsat să circule.

Michael, singur la el în birou, vorbește către cameră: Un manager regional trebuie să înțeleagă economia. Totul e despre cerere și ofertă. Ofertă și cerere. Dacă cererea e mai mare decât oferta, nu e bine. Dacă oferta e mai mare decât cererea, nici așa nu e bine. Dar... dacă cererea și oferta sunt egale, așa e cel mai greșit, pentru că nu mai suntem în comunism, să fim toți egali.

III.

Michael ajunge la birou și le spune celorlalți angajați că a asistat la un moment emoționant: a văzut un câine care urcă în copac ca să salveze o pisică blocată acolo.

-Oau, unde ai văzut asta? În drum spre birou? se miră Pam.

-Da, în metrou, după ce-am schimbat la Victoriei.

-De când sunt copaci în metrou? întreabă altcineva.

-Nu am văzut scena asta în realitate. Era un filmuleț pe care-l postase cineva pe Facebook, îi lămurește Michael. Uitați-vă și voi! Câinele ăla merită o medalie pentru curajul și omenia lui.

Michael le arată celorlalți angajați clipul de la el de pe telefon. Jim își dă seama imediat că e o mare confuzie:

-Dar ăsta e un clip făcut cu AI. Cum ai putut să crezi că-i real? Uită-te și tu, nici măcar nu e același câine. Când urcă în copac e un labrador și când coboară e un shiba inu.

-Asta nu înseamnă nimic. Poate că s-a zbrâlit blana pe el de la adrenalină.

Pam se mai uită o dată la clip.

-Michael, e clar că-i AI. Mișcarea e foarte nenaturală. Trebuia să-ți dai seama.

-Pisica asta are două cozi? întreabă Kelly.

-Doar pentru câteva secunde, răspunde Jim.

În cele din urmă, Michael acceptă că a fost păcălit, dar convoacă de urgență o ședință ca să tragă un semnal de alarmă în legătură cu amenințarea AI.

-Nu mai poți să ai încredere în nimic de pe internet, declamă Michael, la începutul ședinței. Orice clip ar putea să fie făcut de fapt cu AI, cu scopul de a te manipula. Vă sfătuiesc să renunțați la tot ce înseamnă conținut video de pe internet: Youtube, Facebook, TikTok, Instagram Reels sau chiar Trilulilu, dacă mai există. Doar așa vă asigurați că nu vă păcălește nimeni. Vă rog să-mi urmați exemplul și să vă uitați la doar la televizor, pe România TV.

Jim îl întreabă pe Dwight dacă știe pe cineva care l-ar putea ajuta să taie porcul. Dwight se miră că Jim are porc și îi spune că se simte insultat că nu s-a gândit să apeleze chiar la el ca să i-l sacrifice.

-Dar Dwight, nu știu dacă poți să te descurci cu porcul meu. E mai special.

-Nu contează. Tai orice fel de porci, prin toate metodele posibile, indiferent dacă sunt sau nu sancționate de legislația UE.

-Sunt sigur că n-ai mai tăiat porci ca al meu.

-De ce?

-E un porc mai special.

-E mare? E lățos? Are părul sârmos? Mă descurc, nu-i problemă.

-Nu, nu e vorba că-i mare sau blănos. Trebuie să vezi cu ochii tăi ca să-ți dai seama.

-Ce-ar putea să aibă așa de special?

-Stai să-ți arăt mai bine o poză cu el.

Jim scoate telefonul și-i arată lui Dwight o poză. Dwight rămâne cu gura căscată.

-E prima oară când văd așa ceva.

-Ți-am zis eu?

-Îți spun sincer, Jim, n-am mai auzit până acum să existe porci făcuți din morcovi. Dacă nu era poză și era filmuleț, aș fi zis că-i făcut cu inteligența artificială, cum ne-a avertizat Michael că se mai întâmplă.